Cum să îl ajuți pe fratele mai mare să se obișnuiască cu noul venit

Rivalitatea între frați începe de obicei atunci când în familie apare și cel de-al doilea copil. Copilul cel mare de obicei devine agresiv și începe să se poarte ca atare. Așa că, e important să îl pregătești dinainte, când știi că urmează să apară un frățior. Copiii au nevoie să știe la ce să se aștepte și au nevoie de timp să se obișnuiască. După sosirea mezinului, sunt o mulțime de lucruri pe care le poți face pentru ca fratele cel mare să se obișnuiască cu noul venit mai ușor.
Cum pot să îmi pregătesc copilul cu ceva timp înainte pentru sosirea noului frățior?
Spune-i copilului despre sarcină atunci când le spui și prietenilor. Copilul tău trebuie să audă asta de la tine, nu de la altcineva.
Dacă plănuiești să îl muți într-un nou pat și/sau dormitor, fă-o înainte de apariția bebelușului, altfel încât copilul să nu se simtă înlocuit de noul venit. Acest lucru este valabil și pentru alte situații ce implică schimbări majore.
Ia copilul cu tine când mergi la vizitele prenatale, pentru a face cunoștință cu medicul. Poate chiar reușește să îl vadă pe cel mic la ecografie!
Ajută-l să-și facă o idee realistă despre așteptările pe care ar trebui să le aibă atunci când sosește mezinul acasă. Tu vei fi obosită, iar bebelușul îți va ocupa o perioadă mare de timp. Bebelușul nu va putea face multe lucruri la început, în afară de a mânca, a dormi, a-și face nevoile sau a plânge. Bebelușul nu va fi un tovarăș de joacă.
Vizitați prieteni care au un bebeluș, dacă e posibil.
Uitați-vă la poze/videoclipuri cu nașterea lui și perioada lui de „bebelușie”. Povestește-i despre nașterea lui și despre cum era el când era un bebeluș. Spune-i cât de încântată ai fost când s-a născut și cum toată lumea voia să îl vadă și să îl țină în brațe.
Lasă-l să se implice cât mai mult în pregătirile pentru venirea bebelușului. Lasă-l să aleagă lucruri precum hainele în care cel mic va veni acasă, din două opțiuni sugerate de tine.
De ce îi este dificil unui copil mai mare să se obișnuiască cu un frate mai mic?
Sunt o mulțime de lucruri care pot duce la o obișnuire mai dificilă:
Cercetările indică faptul că personalitatea copilului joacă cel mai important rol în reacția pe care acesta o are față de un nou frate. Mai multe, copiii cu o relație foarte strânsă cu mamele lor sunt cei mai supărați după nașterea bebelușului. Copiii cu o relație mai strânsă cu tatăl par să se obișnuiască mai repede.
Faza de dezvoltare în care se află copilul poate afecta felul în care acesta este dispus să împartă atenția ta. Adesea, copiii de 2 ani au cele mai mari probleme în a se obișnui cu un nou frate, pentru că nevoia lor de atenție, timp și apropiere de părinți este încă mare.
Cum îmi pot ajuta copilul să se obișnuiască cu bebelușul, odată ajuns acasă?
Păstrează timp pentru copilul cel mare. Fiecare părinte ar trebui să petreacă puțin timp doar cu copilul cel mare, în fiecare zi. E uimitor cât pot însemna pentru copilul tău chiar și 10 minute petrecute doar între voi 2 (și cât îi pot ajuta comportamentul!). Lasă-l pe el să aleagă activitatea și urmează-i instrucțiunile.
Ascultă – ascultă cu adevărat – cum se simte copilul tău în legătură cu bebelușul și schimbările din familie. Dacă are sentimente negative, conștientizează-le și recunoaște-i-le. Ajută-l să-și exprime sentimentele în cuvinte. Niciodată să nu îi negi sau să îi minimizezi sentimentele.
Asigură-te că e clar că nu e nevoie de violență. Oferă-i copilului alte moduri de a-și exprima sentimentele negative pe care le-ar putea avea față de bebeluș. De exemplu, ar putea să deseneze o imagine nervoasă despre bebeluș sau să ragă ca un leu.
Asigură-te că cel mare are un spațiu privat, doar al lui, și lucruri pe care nu trebuie să le împartă cu bebelușul.
Oferă-i ocazia să ajute familia cu treburile casnice sau cu îngrijirea copilului (dar nu exagera – observă-l și vezi ce i-ar plăcea să facă).
Lasă-l să participe în ritualurile de îngrijire a bebelușului – băile, îmbrăcarea, împingerea căruciorului etc.
Scoate în evidență avantajele de a fi fratele mai mare, ca de exemplu: a alege ce să mănânce, a putea să meargă în parc să se joace și a avea prieteni.